În luna decembrie tradiţia religioasă şi populară ne aduce în atenţie trei personaje mitologice, sau chiar istorice (în unele cazuri): Moş Nicolae, Moş Crăciun şi Moş Ajun. Să încercăm să îi înţelegem pe fiecare în parte.

Moş Nicolae este nimeni altul decât Sfântul Nicolae din tradiţia creştin-ortodoxă, dealtfel un personaj istoric. Ştim că a fost fiul unei familii de greci foarte credincioşi, foarte pioşi, al cărui nume semnifică “victoria poporului” sau “victoria asupra poporului”. Viaţa Sfântului Nicolae se compune dintr-un lung serviciu în slujba bisericii creştine, presărat cu numeroase minuni (fapte miraculoase), fapte de milostenie, încercări dificile. Plasată în perioada de trecere a Soarelui prin semnul Săgetătorului, sărbătoarea de Moş Nicolae ne vorbeşte despre o mare generozitate (faptele pline de dăruire şi altruism realizate în favoarea nevoiaşilor de Sfânt), dar, pentru că 6 decembrie corespunde decanului de Berbec din Săgetător, şi de o anumită rigoare (corecţia fizică aplicată ereticului Arie, sau nuieluşa adusă copiilor obraznici). Vedem aici dublul aspect al Divinului: aspectul de Graţie (darurile şi faptele bune realizate de Sfânt), şi aspectul de Rigoare (aparenta duritate care are rolul de a exorciza, de a îndepărta forţele malefice, de a aduce pe calea dreaptă pe cei rătăciţi).

Moş Crăciun este un alt personaj de legendă, care este înţeles diferit în variatele curente creştine. Americanii îl numesc Santa Claus, iar acest nume nu face referire decât la Sfântul Nicolae (“Santa” semnifică “Sfântul”, iar “Claus” provine de la “Niklaus”, adică Nicolae în varianta olandeză). În creştinismul oriental, Moş Crăciun face trimitere la un personaj oarecum istoric. Legenda (sau istoria) afirmă că la bărbatul iudeu numit Crăciun şi la soţia lui ar fi apelat Iosif să îi găzduiască familia (Fecioara Maria fiind în pragul naşterii lui Iisus), într-un moment dificil, în Betleem. Crăciun ar fi refuzat (încât Iisus s-a născut în acea iesle sau peşteră), dar acel refuz a fost ulterior atât de regretat, încât s-a transformat într-o imensă generozitate. Acum Moşul cel bun aduce an de an daruri copiilor din cele 4 zări.

Venirea lui Moş Crăciun este serbată în seara magică şi sacră a Crăciunului (noaptea de 24 spre 25 decembrie), când Soarele se află deja în Capricorn, şi ne aflăm foarte aproape de solstiţiul de iarnă (când cerurile se deschid şi Graţia Divină se revarsă). Ideea de “moş”, de bătrâneţe, maturitate, înţelepciune este asociată Capricornului, semnificând şi generozitatea Divinului în aspectul său de “Cel vechi de zile”, dar şi graţia imensă pe care am primit-o noi, oamenii, prin naşterea şi misiunea extraordinară, eliberatoare, a Fiului Său pe această planetă. Abundenţa darurilor în seara de Crăciun, sub brad, simbolizează imensul dar divin numit Iisus, care a coborât pe Axa Cosmică (Axis Mundi), întruchipată de bradul festiv, din Ceruri pe Pământ. Colindele de Crăciun, în sensul lor de deplasare (a colinda, a umbla), semnifică peregrinările familiei lui Iisus pentru naşterea Mântuitorului şi apoi exodul lor în Egipt. Alrfel spus, din Ceruri (simbolizate de steaua din vârful bradului festiv) Divinul (ipostaziat în Moş Crăciun) revarsă prin Axa Cosmică (trunchiul bradului) Graţia Sa (darurile de Crăciun) pe această planetă (cadourile de la baza bradului).

Moş Ajun este un moş simbolic, care este serbat în ziua de 31 decembrie. Urarea tradiţională este “Bună dimineaţa la Moş Ajun/Ne daţi ori nu ne daţi/Şi-am venit cu sănătate/Şi-am venit să vă urăm/Fericire, numai bine/Mulţi ani, mulţi ani, mulţi ani!”. Simbolistica aici este destul de clară: Moş Ajun este anul vechi, ajuns la maxima sa maturitate, care trebuie să se deplaseze (să plece), pentru a veni Anul Nou, aşa cum vin şi pleacă urătorii pe la casele oamenilor. Şi în acest moment, de 31 decembrie, Soarele se află tot în Capricorn, fiind vorba despre un prag temporal (ale cărui semnificaţii sunt strâns legate de această zodie). De ce urarea de Anul Nou sau Moş Ajun se numeşte “pluguşor” sau “plug”? Pentru că, de pe 1 ianuarie Soarele intră în decanul de Taur din Capricorn şi se vorbeşte despre “pluşugorul cu doi boi/pluguşorul tras de noi”. De 1 ianuarie se practică tradiţia “semănatului” (se aruncă grăunţe de cereale peste gazdele caselor în care intră musafirii), cu referire la pământ, fertilitate, abundenţă (semnificaţii legate tot de decanul de Taur din Capricorn).

Iată deci unele semnificaţii ale sărbătorilor de iarnă şi ale Moşilor pe care îi aşteptăm (şi pe care acum îi putem înţelege mai bine).

La mulţi ani şi sărbători fericite!

În ziua de sâmbătă, 4 aprilie 2015, la ora 15.05 (oră de vară, pentru coordonatele Bucureştiului) este momentul opoziţiei perfecte dintre Soare şi Lună. Vorbim despre momentul de Lună Plină (jumătatea ciclului soli-lunar), care, de această dată, coincide cu o eclipsă de Lună. Eclipsa nu este întîmplătoare, pentru că opoziţia dintre luminarii se produce pe axa Berbec – Balanţă, în vecinătatea axei Nodurilor lunare.

Geometric vorbind, se produce o coliniaritate: Soarele se află la un capăt al segmentului, Luna se află la celălalt capăt, iar Terra se află într-o poziţie intermediară. Datorită interpunerii planetei noastre între luminarii, lumina solară nu mai ajunge la astrul nopţii (Luna), încât aceasta dispare, pentru un interval de timp, de pe cer. Deoarece eclipsa are loc în perioada diurnă (luminoasă) a zilei, nu este vizibilă din România. Totuşi, efectul subtil, astral se produce şi poate fi resimţit şi în ţara noastră.

Harta astrală trasată pentru acest moment are Ascendentul în Leu. Dacă interpretăm harta eclipsei în termini de psihologie, am putea spune că Soarele reprezintă partea conştientă a psihicului, iar Luna – latura subconştientă. Prin urmare, datorită interpunerii unor tendinţe foarte telurice sau materialiste (Terra), lumina conştiinţei (Soarele) nu mai ajunge la nivel subconştient (Luna), încât planul emoţional funcţionează oarecum anarhic, haotic, opunându-se raţiunii şi coerenţei. Astfel se explică toate acele fenomene oarecum haotice, sincrone cu momentele de Lună Plină: decompensări ale unor boli psihice, insomnii, nervozitate, creşterea numărului de infracţiuni, revolte, posibile atentate, variate manifestări de violenţă, accidente, etc. Vorbim despre o contrapunere a raţiunii (Soare) şi a iraţionalităţii (Luna), care poate aduce şi conflicte intrapsihice, dar şi tensiuni între persoanele de sex opus.

În contextual eclipsei, Luna este conjunctă cu Nodul Nord lunar, iar Soarele, Mercur şi Uranus sunt conjuncte cu Nodul Sud. Implicit, aici Luna are un caracter evolutiv, progresiv, în timp ce tripla conjuncţie din Berbec funcţionează relativ regresiv (generând mai curând individualism, agresivitate, porniri violente, riscuri de accidente). Conjuncţia Lunii cu Capul Dragonului potenţează, la acest moment, influenţa acestuia în Balanţă (tranzitul Nodul Nord este responsabil de această “furie” justiţiară pe care o vedem acum în România), dar indică şi necesitatea de a regăsi echilibrul, armonia, mai ales în plan emoţional. Este, evident, momentul unor semnificative scadenţe karmice, dacă avem în vedere careul în T cardinal dintre Luna din Balanţă, grupul Soare, Mercur, Uranus din Berbec, şi Pluton din Capricorn (cu referire directă la karma de agresivitate, vizibilă, de exemplu, prin dificultăţile din carieră ale unor personaje politice şi de afaceri mai mult sau mai puţin importante, prin arestări, condamnări şi pierderi de funcţii marcante).

Dacă Pluton acţionează oarecum distructiv (explicabil prin natura sa transformatoare), dar totuşi restructurant, Jupiter funcţionează ca planetă mediatoare între luminarii (face trigon la Soare şi sextil la Lună); altfel spus, deschiderea către înţelegerea superioară a lucrurilor, către o abordare spirituală a problemei, către o viziune înălţătoare – iată un posibil sens misterios, esoteric al acestei eclipse.

Ca şi eclipsa de Soare din 20 martie 2015, şi această eclipsă de Lună are semnificaţii profunde.

Aceste semnificaţii se corelează cu procesul de ascensiune planetară, care a început pe 21.12.2012. Dacă despre eclipsa de Soare recentă am arătat că are rolul unei reînnoiri a energiei solare, prin influxuri provenite de centrul galaxiei, această eclipsă de Lună are semnificaţii similare. În intervalul eclipsei, care reprezintă un hiatus în manifestarea energiei lunare, are loc un proces subtil de regenerare, ţinând seama de faptul că ascensiunea spirituală aflată deja în derulare (şi care devine tot mai accentuată la fiecare echinocţiu, solstiţiu şi eclipsă) nu implică doar Terra, ci întregul sistem solar.

Nici un proces de transformare nu este posibil în absenţa focului. Ori, în această astrogramă a eclipsei observăm elemental foc puternic potenţat: 3 planete în Berbec (Soare, Mercur, Uranus – deci latura mentală este foarte dinamică), Ascendent şi Jupiter în Leu (Jupiter foarte puternic, dispus în decanul de Săgetător din Leu), Saturn în Săgetător. Harta are deci o dominantă solară (Soare în decanul de Leu din Berbec, guvernatorul Ascendentului din Leu), jupiteriană (Jupiter e şi conjunct cu Ascendentul), prin urmare forţa transformatoare şi ascensională va acţiona din plin.

După calculele astronomice, eclipsa va dura maximum 90 de minute (incluzând intervalul de formare, de maxim, şi de desfacere). Robert Fludd, un occultist renascentist, arăta, relativ la eclipse: “(…) câte ore va dura o eclipsă de Lună, atâtea luni vor dura efectele sale”. Deci efectele acestei eclipse vor persista încă o lună şi jumătate din acest moment (pănâ în a treia decadă a lunii mai 2015). Predicţiile tradiţionale pentru eclipsa de Lună în decanul al doilea din Balanţă (cum este cazul acum) sună astfel: “malefic la modul general, pentru toţi şi toate”. Luna se află, de eclipsă, în decanul de Vărsător din Balanţă, deci, pe lângă Venus, este guvernată de Saturn şi Uranus, de aici provenind acele implicaţii colective (“toţi şi toate”).

Merită să remarcăm şi influenţa unor stele fixe în contextul acestei conjuncturi astrale. Astfel, observăm că Ascendentului din Leu (la 21 de grade), este plasat între steaua Algenubi, care generează cruzime, brutalitate, porniri distructive, duritate, şi un grad nefavorabil de pe cercul zodiacal (22 Leu), tradus drept „cel mai mare duşman interior” (un grad care limitează complet, prin influenţa sa nefastă, posibilitatea de a acţiona în interes propriu). Luna eclipsată, situată la 14 grade Balanţă, este conjunctă cu steaua Algorab, care generează tendinţe distructive, reavoinţă, tendinţe suicidare, lăcomie. În ansamblu, sunt implicate şi stele favorabile, şi neutre, dar şi nefavorabile, în această temă astrală, încât anumite evenimente se pot derula mai facil, iar altele pot fi mai tensionate, sau chiar catstriofale. Tendinţele nefaste, aduse fie de aspectele tensionate, fie de stelele sau gradele malefice, nu trebuie să ne sperie. Chiar dacă evenimente neplăcute se produc, acestea fac parte din scenariul „moarte şi renaştere”, adică eliminarea a ceea ce este regresiv, retrograd, rigid, fără perspectivă de a evolua, pentru a permite luminii şi spiritelor elevate să se manifeste. În funcţie de măsura în care fiecare dintre noi este afectat de conjuncturi astrale de acest gen, se poate aprecia nivelul atins de fiecare individ pe această spirală a evoluţiei (şi se poate sesiza unde mai este de lucrat, ce purificări sau încercări mai sunt necesare).

În concluzie, această eclipsă de Lună are semnificaţia unei noi etape din desfăşurarea unui proces de transformare, evoluţie şi ascensiune umană şi planetară, care nu se poate realiza decât prin depăşirea unor încărcături karmice negative şi regăsirea unui profund echilibru interior (unde se află Sinele, cel etern). Aşa zisele dezastre exterioare sunt doar modul concret în care aceste lucruri se pot produce.

În noaptea de 20 spre 21 martie 2015, la ora 00.45, Soarele intră în semnul Berbecului. Este momentul echinocţiului de primăvară. Acest moment al echinocţiului de primăvară este special din mai multe puncte de vedere. În primul rând vorbim despre începutul Noului An astrologic. Momentul respectiv este cunoscut şi ca Revoluţia Solară a Terrei, sau ingresul de intrare a Soarelui în Berbec. O multitudine de elemente astrale ne arată că vorbim despre un moment cu o mare încărcătură spir

-este ora astrală (de noapte) a lui Jupiter

-Ascendentul momentului se află în Săgetător

-Jupiter este plasat în decanul de Săgetător din Leu (echivalent cu un Jupiter în domiciliu)

-Marte este plasat în decanul de Săgetător din Berbec

-Mercur şi Neptun se află în Peşti, sub guvernarea tradiţională a lui Jupiter

Vorbim despre un moment de hiatus (discontinuitate sau breşă energetică în continuumul spaţio-temporal), care permite accesul la planuri vibraţionale foarte înalte. Practic, acum începe ciclul Soarelui în noul an (2015), trecând prin momentul 0. Remarcăm o concentrare semnificativă de planete în semnul Berbecului (Soare, Luna, Uranus, Marte), care indică un moment al începutului, al iniţiativelor pozitive, al regenerării sau reînnoirii. Încărcătura de foc astral a momentului, cu efect purificator şi transformator, este susţinută atât de planetele din Berbec amintite, cât şi de Ascendentul şi Saturn din Săgetător, şi Jupiter din Leu. Momentul de hiatus astral indică şi prezenţa ocultă a elementului eter (al cincilea element sau quintesenţa), care facilitează procesele de ascensiune, elevare, spiritualizare. Luna, Jupiter şi Saturn, aflate în Berbec, Leu şi Săgetător, formează împreună un trigon major de foc (imperfect), care potenţează şi mai puternic natura transformatoare a momentului.

Plasarea lui Venus în Taur, în domiciliu, arată că acest moment este susţinut şi de energia stabilă şi durabilă a iubirii. Conjuncţia Neptun – Mercur (cel dintîi plasat în domiciliu) indică o revărsare misterioasă a Graţiei Divine, în acel moment, într-o manieră relativ inteligibilă, ca şi cum Divinul chiar ne vorbeşte într-un limbaj destul de accesibil nouă. Tabloul astral este completat de Pluton din Capricorn, care susţine procesul dificil de transformare a planului material şi de distrugere a unor ataşamente rigide şi înlănţuitoare. Nodul Nord din Balanţă ne vorbeşte despre drumul pe care îl avem de parcurs pe calea armoniei, echilibrului, frumuseţii şi iubirii.

Totuşi, care este contextul spiritual indicat de această conjunctură astrală, sau corelat cu ea? Indiferent că ne place sau nu acest lucru, că admitem sau respingem ideea, pe data de 21 decembrie 2012 a început Era Vărsătorului. Începând din acel moment s-a declanşat un proces de ascensiune energetică, vibraţională în toate regnurile (mineral, vegetal, animal, uman), iar la fiecare moment de hiatus astral (adică echinocţiu, solstiţiu şi eclipsă solară sau lunară) sunt revărsate noi pachete de energie elevată asupra Terrei şi a tot ceea ce există pe ea, care impulsionează ascensiunea. Echinocţiul de primăvară 2015 nu este decât o etapă din acest proces.

Despre aceste fenomene spirituale unele entităţi spirituale foarte rafinate ne transmit mesaje prin chanelling. Iată un fragment dintr-un astfel de mesaj: „Anul 2015 (dar şi cei care vor urma de acum încolo!) are o importanţă colosală pentru voi ca fiinţe întrupate pe Pământ! Anul 2015 debutează cu echinocţiul de primăvară, moment în care pe planetă sunt deversate noi energii care vin transformate de Soarele vostru, energii care vin dinspre Marele Soare Central. Aceste energii vor avea un mare impact asupra fiinţelor voastre, dar şi al corpurilor fizice! Întreaga planetă, Viul planetar este practic şi efectiv bombardat cu energii de înaltă vibraţie şi amplitudine care ajută la transformarea Mamei Geea. Mai sunt doar câtiva ani până la noul salt al anului 2017, un nou salt în conştiinţă şi un prilej pentru sufletele voastre întrupate de a se înalţa în spaţiul şi planul celei de-a 5-a dimensiuni! Pregătirea noului salt se face acum, începând cu 2015 şi până în 2017! Omenirea a depăşit stadiul copilăriei, ea se îndreaptă acum spre o nouă etapă superioară în evoluţia spirituală (...).”

Un alt mesaj de acest gen ne arată: „Energiile ce vor fi deversate cu prilejul acestui eveniment au o vibraţie înaltă şi o amplitutidine pe măsură, sunt energii mult peste normalul cu care aţi fost obişnuiţi. (...) Sunteţi deja pe direcţia Marelui Soare Central al Galaxiei, iar această poziţie aduce energii cu o vibraţie tot mai înaltă şi tot mai puternice! (...) Oamenii planetei trebuie să înţeleagă odată pentru totdeauna că, singura şi unica alternativă este Transformarea!”.

Este limpede, însă, că nu toţi oamenii vor fi favorabili procesului de transformare şi înălţare. Luna şi Soarele conjuncte cu Nodul Sud lunar din Berbec ne arată că un gen de atitudine regresivă sau contraproductivă va fi agresivitatea, manifestată de către bărbaţi (Soare) şi de către femei (Luna), susţinută şi de cuadraturile Marte cu Pluton şi Uranus cu Pluton, în semne cardinale. Un alt gen de atitudine de respingere a transformării poate fi depresia sau melancolia sau depresia, indicată de Saturn din casa a XII-a (o stare cronică de deprimare). Venus din Taur, deşi bine plasat, ne vorbeşte despre ataşamentele puternice faţă de planul material-financiar, care sunt potenţate şi de Luna neagră din Fecioară – decanul Capricorn (adică tot un semn de pământ, indicând ataşamente faţă de poziţia socială).

Un alt eveniment astronomic şi, totodată, astrologic semnificativ se produce cu aproximativ 12 ore înaintea echinocţiului de primăvară: este vorba despre eclipsa de Soare simultană cu momentul de Lună Nouă în Peşti. Această Lună Nouă produce o eclipsă solară parţială din cauza situării sale în vecinătatea Nodului Sud lunar din Berbec (Luna se interpune între Soare şi Terra, şi ecranează pentru puţin timp lumina solară). Această eclipsă de Soare se produce în aceiaşi conjunctură astrologică (în raport cu cea a echinocţiului), diferenţa fiind dată de Ascendent (în Rac), deci poziţia caselor, şi ora planetară (ora lui Marte).

Ca şi echinocţiul de primăvară, şi această eclipsă este un moment de hiatus. Se produce o discontinuitate în revărsarea firească a luminii şi energiei solare. Cum nimic nu se poate întâmpla fără acordul Voinţei Divine, este limpede aici o intenţie spirituală superioară de a realiza acele revărsări colosale de energii elevate, despre care am amintit mai sus, şi care vor pătrunde în sistemul solar, la nivelul planetelor, prin intermediul Soarelui (care joacă rolul unui transformator electric ce adaptează energiile foarte puternice). Se produce astfel o primenire a Soarelui, din punct de vedere vibraţional, şi se reimpulsionează procesul de înălţare globală (planetară, umană, etc.). Însă, orice reînnoire şi orice hiatus produc, implicit, nişte purificări; aceste purificări nu se produc doar la modul blând, relaxat, aproape insesizabil, ci şi la modul drastic, dur, prin fenomene şi evenimente adesea dureroase.

Interpretări „catastrofice” ale eclipselor întâlnim în astrologia tradiţională. Astfel, o interpretare clasică a eclipsei de Soare în decanul 3 din Peşti (cum va fi cea de pe 20 martie) este: „revoltă, rebeliune politică sau militară, război civil, cruzimi şi violenţe politice ori militare.”. Având în vedere situaţia politică din ţara vecină României (Ucraina, unde are loc un război civil), sau din ţări precum Siria şi Irak (unde se duce un război cu gruparea Stat Islamic), această interpretare nu este deloc exagerată. O altă sursă tradiţională afirmă: „(...) eclipsele, fie de Soare, fie de Lună, care au loc în triplicitatea apei şi a focului, mai cu seamă în Scorpion şi unite cu Coada Dragonului, ţinând seama de aspectele nefaste ale lui Marte şi Saturn, semnifică în general mari şi întinse epidemii.” Eclipsa de Soare se produce în decanul de Scorpion din Peşti, şi conjuncţia Luna-Soare e situată în vecinătatea Nodului Sud (Coada Dragonului), dar aspectele cu Marte şi Saturn nu sunt tensionate. Să nu uităm că epidemia de febră hemoragică (Ebola) din Africa, izbucnită în 2014, nu s-a încheiat încă. Dacă reţinem şi producerea eclipsei la ora lui Marte, înţelegem că aceste interpretări nu sunt deloc excesive sau apocaliptice, ci am putea spune, realiste.

O altă viziune tradiţională asupra eclipselor arată: „Câte ore va dura o eclipsă de Soare, atâţia ani vor dura efectele sale.” Astronomii au anunţat că penumbra produsă de eclipsă se va menţine 76 de minute în nordul Europei. Prin urmare vorbim despre o o oră şi 16 minute, deci influenţa astrologică a eclipsei, manifestată în plan concret, va dura 1 an şi trei luni (până în iunie 2016). Ascendentul hărţii trasate pentru Timişoara (unde va fi vizibilă eclipsa, în România) se află în Rac, la 10 grade. Prin urmare, influenţa energetică a eclipsei va persista până va ajunge Soarele la 10 grade Rac (adică până la 1 iulie 2016).

Iată deci semnificaţiile astrologice şi spirituale ale echinocţiului de primăvară şi eclipsei de Soare din acest martie 2015.

După cum cum ştiu toţi astrologii, la echinocţiul de primăvară, când Soarele intră în semnul Berbecului, începe noul an astrologic. Acesta reprezintă debutul noului an dintr-o perspectivă solară. Totuşi, pe lângă ciclul solar, există şi un ciclu lunar, care are semnificaţiile sale. Practic, la ultima Luna Nouă dinaintea echinocţiului de primăvară începe noul an lunar, sau altfel spus, noul ciclu lunar al anului calendaristic în curs.

Acest moment-cheie al ciclului lunar anual este celebrat de două tradiţii spirituale şi astrologice, totodată: cea chineză şi cea indiană. La chinezi la această dată începe anul nou în calendarul lunar (confundat de unele persoane cu anul nou solar chinezesc, care începe mereu pe 4 februarie). La indieni, la această dată se sărbătoreşte Mahasivaratri (sau Marea Noapte a lui Shiva, în sistemul spiritual care îl venerează pe Shiva ca zeitate supremă). În acest an, noaptea Marii Luni Noi este situată între 18 şi 19 februarie (dar indienii serbează Mahasivaratri cu noapte mai înainte, din motive tehnice astrologice).

Există, bineînţeles, o diferenţă între ciclul solar anual şi ciclul lunar anual. Ciclul solar se referă la partea exterioară, conştientă, luminoasă, la emisfera masculină a creierului, la partea masculină a sufletului. Ciclul lunar semnifică evoluţia, sub influenţă astrală, a tot ce este feminin (emoţii, subconştient, partea feminină a sufletului, relaţia cu masele, publicul, clientela, etc.). Ciclul solar (care are un moment-cheie la echinocţiul de primăvară) se situează pe nivelul astral de vibraţie, ciclul lunar (care are un moment de hiatus de Mahasivaratri) se situează pe nivelul eteric de vibraţie.

Momentul conjuncţiei perfecte Soare-Lună se situează pe data de 19 februarie, la ora 1:48 (oră locală), iar astrograma a fost trasată pentru coordonatele Bucureştiului (pentru a descoperi unele semnificaţii legate de ţara noastră). Observăm conjuncţia Soare-Lună dispusă exact pe cuspida Peştilor (la 00gr. Peşti). Este, în mod evident, un moment de hiatus, chiar un dublu hiatus (sau moment de discontinuitate energetică, în ciclul spaţio-temporal): începe un nou ciclu lunar, iar Soarele şi Luna trec, simultan, pragul (o altă discontinuitate) dintre Vărsător şi Peşti. În toate aceste momente de discontinuitate (cum sunt şi solstiţiile şi echinocţiile) se activează puternic elementul eter (sau al cincilea element, quintesenţa), cu care nu se operează curent în astrologia europeană. Momentele acestea de discontinuitate, pline de eter, sunt porţi către alte dimensiuni, superioare celor cu care operăm în mod curent (dimensiunea fizică, în care trăim, şi dimensiunea astrală, în care operăm mental, prin intermediul astrologiei).

În acest context deosebit, remarcăm Soarele, Luna, pe Neptun şi Chiron din Peşti plasate toate în casa a III-a. Am putea vorbi despre o influenţă puternică, în acest an, a mass-media asupra mentalului colectiv, la o primă vedere, despre o focalizare intensă asupra aspectelor comerciale, educative, de comunicare şi transport. Totuşi, pentru că există aici această poartă spre planuri spirituale elevate, putem vorbi şi despre o revărsare de Graţie Divină (Neptun) asupra mentalului colectiv, în direcţia trezirii din somnul materialismului cotidian, şi al conştientizării propriei meniri, şi a transformărilor care se produc la nivel planetar (în contextul ascensiunii globale care a început la 21.12.2012).

De fapt vorbim aici despre o triplă conjuncţie Soare – Lună – Neptun, care poate genera, în perioada următoare, preocupări mistice şi spirituale mai intense, pelerinaje la locuri impregnate de sfinţenie, din ţară sau din străinătate, anumite trăiri speciale (parapsihice), sau trezirea unor abilităţi speciale (telepatie, empatie, clarvedere, etc.). Unii pot simţi doar o fervoare religioasă mai intensă. Asteroidul Chiron, plasat la mică distanţă de Neptun, poate induce tendinţa la căutări spirituale non-conformiste.

Saturn se află într-o conjuncţie strânsă cu Ascendentul temei astrale, indicând un moment temporal foarte important, care va avea o semnificaţie profundă în structurarea următoarelor secvenţe de timp. Acest Saturn cuadratează tripla conjuncţie din Peşti, ceea ce ne arată că preocupările spirituale mai sus amintite nu vor fi împărtăşite de toată lumea, şi, în decursul acestui an, se va menţine o sciziune sau o neînţelegere între reprezentanţii spiritualităţii oficiale (Saturn în Săgetător) şi căutătorii ezoterici de lumină şi adevăr (Soare, Luna, Neptun). În plus, poate apare oun conflict sau o schismă vizibilă sau tacită între cei focalizaţi pe aspecte concrete ale vieţii (carieră, politică, realizări materiale), pe de o parte, şi cei care şi-au găsit o busolă interioară, spirituală, şi deja parcurg propriul drum evolutiv.

Pluton din Capricorn continuă transformarea progresivă a dimensiunii fizice în care trăim (procesul de ascensiune planetară, aflat în derulare), Jupiter în decanul de Săgetător din Leu stimulează o amplificare a puterii de înţelegere a valorilor şi noţiunilor spirituale, Uranus din Berbec deschide noi drumuri, uimitoare, extraordinare pentru căutătorii sinceri, iar Mercur din Vărsător permite deschiderea minţii spre valori noi, revoluţionare, spre o gândire care sparge şabloanele şi conservatorismul.

Totuşi, în ciuda distribuţiei planetare, cea mai semnificativă concentrare se află în semnul Peştilor. În acest semn zodiacal se află, pe lângă luminariile, Neptun şi Chiron, şi Venus, şi Marte (ultimele două pe finalul zodiei). Marte plasat pe ultimul grad zodiacal (anaretic) indică efortul de depăşire a schemelor vechi, masochiste, epuizate şi absconse de acţiune, în vederea unei înnoiri tot mai aşteptate. Evident, elementul apă şi semnul Peştilor sunt dominante în această hartă, ceea ce indică un an al mobilităţii, al credinţei (şi încrederii) religioase sau spirituale, un an al trărilor afective profunde şi experimentărilor parapsihice neaşteptate.

Iată deci nişte perspective asupra anului 2015, din perspectiva ciclului lunar.

În decursul anului 2012, dar şi în anii premergători a existat o anumită panică, sau poate doar o relativă nelinişte legate de momentul 21 decembrie 2012, când se încheia calendarul mayaş. Unii au profeţit „sfârşitul timpurilor”, apogeul apocalispsei, trei zile de întuneric, etc. În momentul în care nimic spectaculos nu s-a produs, mulţi au considerat că a fost doar o „alarmă falsă”, şi subiectul nu mai merită importanţă.

Totuşi, la acea dată alinierea axei de rotaţie a Terrei cu centrul Căii Lactee (galaxia în care trăim) s-a produs, anumite porţi energetice şi spirituale s-au deschis, dar numai cei cu abilităţi parapsihice au perceput aceste lucruri. Spiritele elevate din lumile paralele au continuat să-şi transmită mesajele către mediumi, şi anumite cunoştinţe extraordinare au ieşit la suprafaţă. Astfel, s-a aflat că, în conformitate cu anumite ciclităţi cosmice, stabilite de Providenţa Divină, Terra a intrat într-un proces de creştere progresivă a propriului nivel de vibraţie energetică. Acest proces este constant, progresiv şi va face planeta noastră să treacă, la un moment dat, din dimensiunea fizică în cea eterică, şi apoi în cea astrală. Fiinţele care trăiesc pe Terra (oamenii, în primul rând) au două variante, în acest context: să ascensioneze simultan cu planeta, sau să se desprindă de planul fizic (prin aşa-zisa moarte) şi să evolueze apoi pe o altă planetă.

Din dimensiunile spirituale elevate, procesul de ascensiune planetară este condus cu grijă, şi cantităţi mari de energie (care au rolul de a susţine procesul, a-l impulsiona) sunt revărsate asupra întregului sistem solar, şi implicit, asupra Terrei, la fiecare echinocţiu şi solstiţiu. Într-un mesaj mediumic recent recepţionat pe această temă se afirmă: „Aşa cum bine ştiţi, la fiecare solstiţiu şi echinocţiu, din direcţia Marelui Soare Central al Galaxiei vin spre Pământ energii cu vibraţii tot mai înalte. Întregul sistem solar primeşte aceste energii, însă celelalte planete, spre deosebire de voi, se descurcă mai uşor. Sunt energii atât de înalte din punct de vedere vibraţional, încât corpurile voastre fizice fac faţă cu greu bombardamentului. Perioada dintre un echinocţiu şi un solstiţiu este scurtă, iar voi nu reuşiţi să vă adaptaţi şi să folosiţi aceste energii conştient în propria transformare.”

Acest proces este mult mai amplu, mai complex decât am încercat să schiţăm aici, în câteva fraze. Dar această introducere are rolul de a face inteligibilă legătura dintre procesul de ascensiune planetară şi umană, pe de o parte, şi astrologie, pe de altă parte. Se poate astfel înţelege mai uşor de ce este necesar să analizăm harta astrală a momentului de solstiţiu de iarnă 2014.

O întrebare care se poate pune, în mod obiectiv, este de ce aceste pachete de energie cosmică se revarsă în sistemul solar doar la solstiţii şi echinocţii? Răspunsul este că în acele momente se produc anumite hiatusuri sau discontinuităţi energetice (în anumite cicluri astrale), care echivalează cu nişte porţi zodiacale deschise, prin care energiile din planurile cele mai înalte, spirituale, se pot revărsa până în planul fizic, în care ne aflăm acum. Este necesar să reamintim şi faptul că acel Mare Soare Central al Galaxiei, amintit în mesajul de mai sus, se proiectează pe cercul zodiacal la 26gr.57min. Săgetător. Ţinând seama de toate acestea, să examinăm acum astrograma solstiţiului de iarnă 2014, calculată pentru 22.12.2014, 0h55, Bucureşti.

În primul rând remarcăm aglomerarea planetară din Capricorn, dispusă în partea nordică a astrogramei. Conjuncţia Soare – Lună arată că momentul solstiţiului de iarnă coincide aproximativ cu momentul de Lună Nouă (începerea unui nou ciclu lunar), ceea ce subliniază importanţa momentului. Practic, în acest moment se trasează nişte direcţii astrale şi energetice pentru următoarele 3 luni (pănă la echinocţiul de primăvară).

Putem vorbi, aşadar, despre preocupări de natură materială, profesională, administrativă şi politică (fiind 4 planete în semne de pământ). Între aceste planete, Pluton generează o tendinţă de transformare (în plan politic, adiministrativ, financiar), care se resimte tot mai puternic, mai ales după recentele alegeri prezidenţiale. Guvernatorul planetelor din Capricorn, Saturn, se află la 29gr. Scorpion (gradul final, anaretic), fiind în recepţie mutuală cu Pluton. Prin urmare, cele două planete se potenţează reciproc, indicând o „schimbare a vremurilor”, care este oarecum firească din perspectiva celor arătate mai sus. Guvernatorul secund al Capricornului, Marte, este dispus în Vărsător, în casa a IV-a, ceea ce indică o nevoie profundă de schimbare, care emană din profunzimi, din subconştient.

În plus, gruparea planetară din preajma Fundului Cerului ne arată o focalizare colectivă asupra comunicării, relaţionării, informării (inclusiv receptivitate la informaţii de natură spirituală, observând Luna din Săgetător, conjunctă cu proiecţia Centrului Galactic), pe de o parte, dar şi asupra problemelor de natură locativă, alimentară, familială (casa a IV-a), cu care mulţi oameni încă se confruntă. Neptun din Peşti indică şi o revărsare discretă, dar intensă, de graţie divină, dar, aflat în opoziţie cu Lilith din Peşti, poate genera, în următorul trimestru, mişcări de masă, posibile manifestaţii legate de condiţiile de muncă şi salarizare.

Jupiter din Leu ne oferă un impuls puternic către înţelegerea propriilor noastre vieţi, a menirii lor, ne stimulează creativitatea şi candoarea sufletească, manifestate la nivel colectiv (casa a XI-a). Uranus din Berbec cuadratează o parte din planetele din Capricorn, indicând schimbări dificile, care se vor face într-o manieră agresivă (Berbec), şi mai ales pe calea justiţiei (Nodul Nord în Balanţă, care este întărit de Ascendentul din Balanţă).

La nivel astral, harta are o dominantă de pământ (4 planete în Capricorn), şi apoi foc (Leu, Berbec, Săgetător), arătând, în concluzie, că Terra, planeta pe care trăim cu toţii, se află tot mai mult sub focul transformării.

Astrologia tibetană este un subiect destul de puţin cunoscut în ţările europene, care sunt adepte ale astrologiei occidentale, cu precădere. În general sistemele astrologice orientale (chinezeşti, indiene, tibetane) au o notorietate relativ redusă în afara ariei lor de origine (partea estică a continentului asiatic).

Tibetul este o regiune întinsă din Asia, renumită pentru spiritualitatea sa deosebită, pentru liderii săi spirituali aflaţi în exil (Dalai Lama, Karmapa, etc.), şi pentru tratamentul dur aplicat acestei naţiuni de către vecinii chinezi (afiliaţi de peste 60 de ani la doctrina comunistă). Aflat între India şi China, Tibetul a fost influenţat de cultura spirituală a celor două ţări, fără a-şi pierde totuşi propria identitate.

Sistemul astrologic tibetan a fost şi el influenţat de sistemele astrologice ale marilor săi vecini asiatici. Practic, pentru cei iniaţi în elementele de bază şi tehnicile astrologiei chineze şi ale celei indiene, astrologia tibetană reprezintă o sinteză amplă de astrologie indiană şi chineză. Acesta este un sitem astrologic paradoxal, care, uneori, pe anumite subiecte, operează cu cele 5 elemente ale tradiţiei indiene (pământ, apă, foc, aer, eter), iar alteori utilizează cele 5 elemente ale tradiţiei chineze (pământ, apă, foc, lemn, metal).

Putem spune astrologia tibetană este puternic orientată către spiritualitate (iată o altă particularitate), două exemple în acest sens fiind edificatoare. Unul dintre elementele de bază în spiritualitatea tibetană este sistemul Kalachakra (în traducere „Roata timpului”), care se bazează foarte mult pe astrologie (Kalachakra fiind asimilată şi cercului zodiacal). În plus, astrologia tibetană a elaborat un calendar al practicilor spirituale (bazat pe astrologie) numit „Dharma calendar”, care se referă la oportunitatea realizării anumitor tehnici, procedee, ritualuri, purificări, etc., în funcţie de conjuncturile astrale ale zilei.

Astrologia tibetană utilizează aşadar cele 12 semne zodiacale chinezeşti, cele 8 trigrame, sistemul celor 5 elemente chinezeşti, diagramele Lo-Shu ale aceleiaşi tradiţii, dar şi elemente precum zilele lunare (Tithis), domiciliile lunare (Nakshatras), cele 11 Karanas (intervale astrale specifice), acestea din urmă provenind din astrologia indiană. Întâlnim în astrologia tibetană o parte electivă (care se referă la momentele astrologice în care sunt oportune anumite activităţi), o parte predictivă (care anticipează anumite scenarii de viitor), sau teme inedite, precum cele 12 Nidana, care se referă la „etape interdependente în dezvoltarea şi evoluţia conştiinţei”. Cele 12 Nidana sunt chiar semnele zodiacale europene, privite aici într-o altă abordare.

O parte importantă a astrologiei tibetane o reprezintă geomanţia, pe care am putea-o defini ca „ştiinţă a zonelor terestre favorabile şi nefavorabile în anumite momente temporale şi conjuncturi existenţiale”. Geomanţia este prezentă, ca ramură, în astrologia arabă (aşa-numita „astrologie a armelor”), dar partea geomantică s-a dezvoltat la tibetani tot sub influenţa astrologiei chineze (unde este prezentă sub numele de Feng Shui). Practic, astrologii tibetani definesc un număr de „Stăpâni ai Teritoriilor” (Earth Lords), iar guvernarea acestora se repartizează după anumite puncte cardinale şi intercardinale, şi după intervale de timp bine precizate.

În acest scop, astrologia tibetană a preluat diagrama chineză Lo-Shu (careul de 3 pe 3 care însumează 9 palate), i-a trasat sectoare suplimentare de influenţă, şi a atribuit fiecărui sector un Guvernator (Earth Lord). Aceşti Guvernatori sunt nişte entităţi spirituale, cu influenţă favorabilă sau nefavorabilă, care generează nişte tendinţe în ariile proprii, acestea putând fi calculate cu anticipaţie. Este ceva comparabil cu astrologia locală occidentală, dar cu o tentă puternic spirituală şi o complexitate net sporită.

Astrologia tibetană este o astrologie preponderent lunară, şi care analizează cu atenţie relaţiile dintre cele 5 elemente, atât în varianta chineză, cât şi în varianta indiană. Fără a cunoaşte astrologie orientală (chineză, indiană), sistemul astrologic tibetan poate părea foarte dificil, dacă nu chiar imposibil de înţeles şi aplicat.

Iată deci, într-o prezentare foarte sumară, aspectele, temele şi particularităţile astrologiei tibetane.

Cuvinte cheie: Tibet, astrologie, astrologie tibetană, astrologie chineză, astrologie indiană, geomanţie, fengshui.

Geografia este o stiinta care, in general, are o puternica ancorare in elemente concrete, legate de clima, forme de relief, populatie, economie, resurse naturale, etc. Deci, la prima vedere, e vorba de o stiinta foarte tehnica. Astronomia pare, de asemenea, extreme de tehnica si chiar ar fi, in absenta unor cunostinte de astrologie (care aduc, in completare, extraordinare informatii spirituale legate de indepartatele stele). Care ar fi legatura dintre geografie si astronomie, in afara tehnicismului aparent al ambelor stiinte ?

Omul

modern s-a obisnuit sa creada ca stiinta materialista este un instrument unic, absolut, care nu a mai fost cunoscut si utilizat de-a lungul istoriei (in masura in care se foloseste acum). De aceea, unii dintre contemporanii nostri considera ca suntem superiori, prin cunoasterea stiintifica detinuta si prin avansul tehnologic actual, tuturor celor care au trait in antichitate sau perioada medievala, care sunt etichetati drept "salbatici", "inapoiati". La o privire mai atenta, orgoliile de acest gen se pot dovedi ridicole, pentru ca stramosii nostri din secolele si mileniile trecute au lasat in urma vestigii uimitoare (sa ne gandim numai la piramidele egiptene sau incase, mayase, etc.) care ar ridica serioase probleme tehnice inginerilor mileniului al III-lea. O veche cunoastere a predecesorilor nostri istorici a fost in mare masura pierduta si doar mici fragmente din aceasta se redescopera in prezent.