Cei trei “Moşi” ai sărbătorilor de iarnă şi astrologia Imprimare

În luna decembrie tradiţia religioasă şi populară ne aduce în atenţie trei personaje mitologice, sau chiar istorice (în unele cazuri): Moş Nicolae, Moş Crăciun şi Moş Ajun. Să încercăm să îi înţelegem pe fiecare în parte.

Moş Nicolae este nimeni altul decât Sfântul Nicolae din tradiţia creştin-ortodoxă, dealtfel un personaj istoric. Ştim că a fost fiul unei familii de greci foarte credincioşi, foarte pioşi, al cărui nume semnifică “victoria poporului” sau “victoria asupra poporului”. Viaţa Sfântului Nicolae se compune dintr-un lung serviciu în slujba bisericii creştine, presărat cu numeroase minuni (fapte miraculoase), fapte de milostenie, încercări dificile. Plasată în perioada de trecere a Soarelui prin semnul Săgetătorului, sărbătoarea de Moş Nicolae ne vorbeşte despre o mare generozitate (faptele pline de dăruire şi altruism realizate în favoarea nevoiaşilor de Sfânt), dar, pentru că 6 decembrie corespunde decanului de Berbec din Săgetător, şi de o anumită rigoare (corecţia fizică aplicată ereticului Arie, sau nuieluşa adusă copiilor obraznici). Vedem aici dublul aspect al Divinului: aspectul de Graţie (darurile şi faptele bune realizate de Sfânt), şi aspectul de Rigoare (aparenta duritate care are rolul de a exorciza, de a îndepărta forţele malefice, de a aduce pe calea dreaptă pe cei rătăciţi).

Moş Crăciun este un alt personaj de legendă, care este înţeles diferit în variatele curente creştine. Americanii îl numesc Santa Claus, iar acest nume nu face referire decât la Sfântul Nicolae (“Santa” semnifică “Sfântul”, iar “Claus” provine de la “Niklaus”, adică Nicolae în varianta olandeză). În creştinismul oriental, Moş Crăciun face trimitere la un personaj oarecum istoric. Legenda (sau istoria) afirmă că la bărbatul iudeu numit Crăciun şi la soţia lui ar fi apelat Iosif să îi găzduiască familia (Fecioara Maria fiind în pragul naşterii lui Iisus), într-un moment dificil, în Betleem. Crăciun ar fi refuzat (încât Iisus s-a născut în acea iesle sau peşteră), dar acel refuz a fost ulterior atât de regretat, încât s-a transformat într-o imensă generozitate. Acum Moşul cel bun aduce an de an daruri copiilor din cele 4 zări.

Venirea lui Moş Crăciun este serbată în seara magică şi sacră a Crăciunului (noaptea de 24 spre 25 decembrie), când Soarele se află deja în Capricorn, şi ne aflăm foarte aproape de solstiţiul de iarnă (când cerurile se deschid şi Graţia Divină se revarsă). Ideea de “moş”, de bătrâneţe, maturitate, înţelepciune este asociată Capricornului, semnificând şi generozitatea Divinului în aspectul său de “Cel vechi de zile”, dar şi graţia imensă pe care am primit-o noi, oamenii, prin naşterea şi misiunea extraordinară, eliberatoare, a Fiului Său pe această planetă. Abundenţa darurilor în seara de Crăciun, sub brad, simbolizează imensul dar divin numit Iisus, care a coborât pe Axa Cosmică (Axis Mundi), întruchipată de bradul festiv, din Ceruri pe Pământ. Colindele de Crăciun, în sensul lor de deplasare (a colinda, a umbla), semnifică peregrinările familiei lui Iisus pentru naşterea Mântuitorului şi apoi exodul lor în Egipt. Alrfel spus, din Ceruri (simbolizate de steaua din vârful bradului festiv) Divinul (ipostaziat în Moş Crăciun) revarsă prin Axa Cosmică (trunchiul bradului) Graţia Sa (darurile de Crăciun) pe această planetă (cadourile de la baza bradului).

Moş Ajun este un moş simbolic, care este serbat în ziua de 31 decembrie. Urarea tradiţională este “Bună dimineaţa la Moş Ajun/Ne daţi ori nu ne daţi/Şi-am venit cu sănătate/Şi-am venit să vă urăm/Fericire, numai bine/Mulţi ani, mulţi ani, mulţi ani!”. Simbolistica aici este destul de clară: Moş Ajun este anul vechi, ajuns la maxima sa maturitate, care trebuie să se deplaseze (să plece), pentru a veni Anul Nou, aşa cum vin şi pleacă urătorii pe la casele oamenilor. Şi în acest moment, de 31 decembrie, Soarele se află tot în Capricorn, fiind vorba despre un prag temporal (ale cărui semnificaţii sunt strâns legate de această zodie). De ce urarea de Anul Nou sau Moş Ajun se numeşte “pluguşor” sau “plug”? Pentru că, de pe 1 ianuarie Soarele intră în decanul de Taur din Capricorn şi se vorbeşte despre “pluşugorul cu doi boi/pluguşorul tras de noi”. De 1 ianuarie se practică tradiţia “semănatului” (se aruncă grăunţe de cereale peste gazdele caselor în care intră musafirii), cu referire la pământ, fertilitate, abundenţă (semnificaţii legate tot de decanul de Taur din Capricorn).

Iată deci unele semnificaţii ale sărbătorilor de iarnă şi ale Moşilor pe care îi aşteptăm (şi pe care acum îi putem înţelege mai bine).

La mulţi ani şi sărbători fericite!