Geografia este o stiinta care, in general, are o puternica ancorare in elemente concrete, legate de clima, forme de relief, populatie, economie, resurse naturale, etc. Deci, la prima vedere, e vorba de o stiinta foarte tehnica. Astronomia pare, de asemenea, extreme de tehnica si chiar ar fi, in absenta unor cunostinte de astrologie (care aduc, in completare, extraordinare informatii spirituale legate de indepartatele stele). Care ar fi legatura dintre geografie si astronomie, in afara tehnicismului aparent al ambelor stiinte ?
Raspunsul vine dintr-o directie spirituala, care se bazeaza pe principiul analogiei, conform caruia "ce este sus este precum ceea ce este jos, iar ceea ce este jos este precum ceea ce este sus, pentru a intregi miracolul lucrului unic." Pornind de aici, unii cercetatori din vremuri stravechi au stabilit corespondente uluitoare intre lanturi muntoase, edificii umane deosebite si diverse constelatii din Calea Lactee. Sa incepem prin a spune ca Marele Zid Chinezesc (care in present este o importanta atractie turistica in China) este singura constructie umana vizibila de pe Luna.
Cercetatorul roman Vasile Lovinescu a descoperit faptul (cunoscut cu secole si milenii in urma) ca lantul muntos al Carpatilor are o forma absolute asemanatoare cu cea a constelatiei Dragonului. Astfel, Carpatii sunt o reflectare terestra a acestei grupari stelare a Dragonului (numita popular si Balaurul). Unele date istorice si etimologice tind sa confirme aceasta idée. Se stie ca stindardul dacilor era un dragon aflat in virful unei tepuse (sin u un lup, cum se crede in mod uzual). Termenii de "dac" si "trac" provin din termenul "dragon". Extremitatea nord-vestica a Carpatilor se afla pe teritoriul actual al Slovaciei, iar extremitatea sud-estica a acestui lant muntos se afla in Bulgaria, de unde se continua cu Muntii Balcani. Termenul de "balcan" (popular "valcan") are semnificatia de "dragon". Este interesant de observat ca partea centrala a lantului carpatic ("inima dragonului") se afla in intregime pe teritoriul Romaniei si contine misterioase monumente megalitice (dupa cum sunt considerate), precum Sfinxul si Babele.
Corespondente extraordinare intalnim si pe teritoriul Egiptului, taram incarcat de misterele inca insuficient elucidate ale unei istorii multimilenare. Stim cu totii ca cele mai representative vestigii istorice provenite de la egiptenii antici sunt piramidele (care nu au fost un apanaj exclusiv al egiptenilor, ele existand si in America precolumbiana, fiind edificate de civilizatii precum mayasii, incasii, aztecii sau olmecii). Exista inca discutii si speculatii numeroase asupra modului in care s-au construit aceste monumente colosale. In Egipt, ca si in alte zone ale lumii, aceste constructii magnifice au avut o importanta semnificatie spirituala, fiind utilizate pentru oficierea unor importante ritualuri religioase.

Cele mai mari si mai interesante piramide egiptene se afla la Gizeh. Aici se afla piramidele lui Kheops (cea mai mare dintre toate), Kefren si Mikerinos, strajuite de faimosul Sfinx. Conform unor calcule astronomice foarte precise, cele 3 piramide sunt dispuse pe un aliniament identic cu cel al celor 3 stele ce formeaza "Centura lui Orion". Este vorba despre stelele Mintaka (Delta Orionis), Alnilam (Epsilon Orionis) si Alnitak (Zeta Orionis) din constelatia Orion a Caii Lactee. In plus, s-a descoperit si faptul ca disounerea celor 3 piramide in raport cu Nilul este complet similara cu dispunerea constelatiei Orion in raport cu galaxia (Calea Lactee). Exista deci o analogie intre fluviul Nil si Calea Lactee, iar alte edificii ale egiptenilor antici (temple, piramide, monumente) reprezinta proiectii fizice ale altor stele din constelatia Orion. Importanta speciala acordata de egipteni acestei constelatii era data de omologarea ei (conform credintelor acelor timpuri) cu corpul cosmic al zeului Osiris (divinitate de prim rang in Egiptul antic). Braul lui Osiris era format chiar de cele 3 stele amintite, grupate in "Centura lui Orion". O concluzie ce se rezulta din aceste date este ca egiptenii antici erau niste astronomi desavarsiti si aplicau riguros principiul analogiei dintre cosmic si telluric.
Exista cercetatori care au incercat sa stabileasca analogiile care exista intre Sfinxul din Bucegi si Sfinxul din Egipt. In afara unor elemente legate de dimensiuni, proportii, etc., putem retine faptul ca atat sub unul, cat si sub celalalt s-ar afla unele galerii, sanctuare sau chiar biblioteci secrete (ce ar ascunde o bogatie spirituala inestimabila). O veriga de legatura intre traci, daci, pe de o parte, si vechii egipteni, pe de alta parte, au putut-o constitui grecii, care au avut legaturi si cu tracii (mentionati in scrierile lui Herodot), dar si cu egiptenii (filozofi marcanti din vechea Elada au fost instruiti sau initiati in Egipt, fiind cazul lui Pitagora si al lui Platon).
Iata deci ca geografia sacra, corelata cu unele cunostinte astronomice si spirituale, ne ofera revelatii deosebite, uluitoare. Cu siguranta, astfel de informatii si conexiuni vor mai iesi la iveala in viitor, ajutandu-ne sa ne cunoastem mai bine trecutul, pentru a privi cu incredere spre viitor.

Cuvinte cheie: Egipt, geografie sacră, corespondente cosmice, Orion